Trăia odată într-un mare acvariu un delfin ce era bucuria copiilor pentru minunatele spectacole pe care le dădea în fiecare vară. Era atât de cuminte și inteligent încât dresorul îi permitea adesea să meargă în larg, deoarece acesta se întorcea de fiecare dată în acvariul său.
Într-o zi însă, delfinul nostru s-a hotărât să plece în căutarea mării despre care a tot auzit vorbindu-se. Oamenii care veneau la spectacolele sale vorbeau între ei cât de frumoasă este marea, ce ape limpezi are, cât de plăcută este briza mării și ce minunat strălucește soarele deasupra ei. Erau unii care povesteau chiar că pot auzi glasul mării și că de multe ori s-au lăsat mângâiați de apele sale.
Delfinul a pornit deci, într-o frumoasă dimineață de vară, în căutarea acestui loc minunat. După puțin timp a întâlnit o broască țestoasă uriașă pe care o întreba cum să ajungă la mare. Aceasta îi spuse că nu este prea sigură, dar îl sfătui să meargă înainte. Foarte curând ajunse în dreptul unei balene pe care o întreba același lucru. ”Am auzit vorbindu-se de ea, dar nu știu prea bine unde se află.”, îi răspunse aceasta. A întâlnit și alte animale în drumul său, dar niciuna nu știa locul exact unde se găsește marea.
Într-un târziu, după ce s-a învârtit la întâmplare, dezamăgit că nu a reușit să ajungă în acel ținut minunat despre care a tot auzit vorbindu-se, a întâlnit o superbă sirena cu părul de aur. Uimit de frumusețea ei, s-a apropiat încet și i-a pus aceeași întrebare: ”Poți să-mi spui care este drumul pentru a ajunge la mare?”. ”Dragă prietene”, îi răspunse sirena, ”dar tu te afli deja în mare; noi toți suntem în mare. Ea este aici în jurul nostru, cât vezi cu ochii. Apele sale te mângâie cu blândețe, valurile sale te leagănă ușor. Tu trăiești în această minune.”
Apoi sirena dispăru, cu surâsul pe buze, văzând strălucirea din ochii delfinului.
Seara târziu, acesta reuși să ajungă din nou în acvariul său. A înțeles însă că trăise în mare tot timpul, fără să-și dea seama de toată frumusețea care îl înconjura și care îi aparținea.
Povestea băiețelului și a robotului vrăjit
INDICAȚII: abandon în față unei greutăți, timiditate. EFECTE DORITE: stimularea încrederii în sine, să ajuți pe cineva care se crede incapabil, conștientizarea potențialului propriu. On-Off era un băiețel care nu avea suficientă încredere în el și care în fiecare seară obișnuia să se joace cu roboțelul sau pe care-l botezase Foc. Într-o seară, după ce […]
0 Comments