Copacii visători

Tare demult, pe vârful unui munte, au prins rădăcini trei copăcei. Fiind aproape unul de altul, s-au împrietenit și stăteau toată ziua de vorbă, căci ce altceva ar fi putut face?! – Eu, dragii mei, zise primul copac, nu voi sta toată viața aici. Sigur un tăietor de lemne va vedea cât de frumos e lemnul meu. Mă va tăia și va meșterii din mine un cufăr minunat, în care vor fi așezate comori fără pereche: bani de aur și bijuterii cu pietre scumpe… Ce norocos voi fi, să port asemenea comori!